Clubul Prietenilor Adevarati

Hope for Haiti

Posted by: clubulprietenilor on: 24/01/2010

PENTRU A VENI IN AJUTORUL OAMENILOR DIN HAITI ,PUTETI FACE DONATII APASAND PE LINK-UL DE JOS :

http://www.hopeforhaiti.com/donations.php

Etichete:

Pe 12 ianuarie 2010 a avut loc un cutremur devastator, cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter, in statul Haiti. Acest cutremur a fost urmat de peste 10 replici puternice, cea mai tare dintre ele, de 6,1 grade pe scara Richter, având loc cu două zile în urmă. Ultimele bilanţuri arată că peste 200.000 de oameni au murit, iar alţii au nevoie disperată de ajutor.

Toate pe prima pagina la www.StiintaAzi.ro

GEOINGINERIE

Posted by: clubulprietenilor on: 22/01/2010

Exista arme seismice, arme meteorologice si arme globale? + HAARP si alte experimente la scala planetara – utlitate si pericole + Informatii despre studii in strainatate pe forumul Stiinta Azi + Noul numar al revistei gratuie de astronomie Bolidul + Sondaj Stiinta Azi: Stiti diferenta dintre astronomie si astrologie ?.

Toate pe prima pagina la www.StiintaAzi.ro

Etichete:

Queen – Friends Will Be Friends (Lyrics)

Posted by: clubulprietenilor on: 22/01/2010

O melodie pentru prieteni !.

Prietenie ,, trivială “

Posted by: clubulprietenilor on: 22/01/2010

Cîndva în epoci adormite-acum

Timpul mi se părea lugubru

Purtam a-ntunecimii mantie , costum

Si totul aducea a marş funebru

Căci rătăceam in teneteu absurd

Fără ca să găsesc  odihnă sau ieşire

Viaţa -mi era mută , eu ei surd

în căutări de preţioase elixire

Pînă ce lacrima luminii m-a stropit

înduioşată de-al meu puls tăcut

si peste noapte, tainic  a dospit

speranţă , prea-scump nou-născut

Şi am păşit in viaţa ,, trivială “

total opusă celei seculară

O viaţă parcă de migdală

Dulce , dar mai profund amară

Căci amator eram aici printre experţi

necunoscut,străin de viaţă nouă ,

de lume sacră fără de coperţi

unde mă proteja de soare, rouă

Dar  rînd pe rînd gasit-am şi prieteni

adevărate felinare , veghează-mi abolirea

albirea-mi împrumută ei , mesteceni

şi îmi vegheză tainic  nemurirea

O vezi  întaia oară pur tiran

o vezi bază de date rece

apoi alaturi iţi e ,  veteran

la tot ce-a fost in viaţa ta şi trece

Doar Simi

Cu ochii blînzi vorba-mi ascultă

şi mă sarută dulce-n inimoară

şi spiritu-mi se-nalţă si exultă

şi face chinu-mi să dispară

Doar Marce

Prieten mai adevărat n-o să găseşti

să iţi asculte orice of şi suferinţă ,

sfaturi mai calde să primeşti

n-ai cum , nu-i cu putinţă

Doar Georginik

E-n frunte, şef , mereu un om de vază

Să aibă grijă pe vecie , iar si iar

Că rănile ţi se cicatrizează

Neodihnit şi mandru justiţiar

Doar Hellen

Mereu hazliu şi pus pe şotii ,

Un iepuraş cam năzdrăvan

Îndeparteaz-ale tristeţii bestii

De fericire eşti un beţivan

Doar  Bunny

El este asul tău din mînecă

Arma secretă cînd eşti melancolic

Orice profound mister el iti disecă

El este anticul car alegoric

Doar Joker

Prietenul mereu la îndemînă

Puţin  nebun de clipă  dulce

Cunoaşterii vieţii fîntană

De unde seva vieţii iţi aduce

Doar  MadPaul

Prieten te face fără să ştii,  să vrei

Dar nu ai cum vreodată  să regreţi

Să renunţi tu la rudă de-arhierei

Ce bunătăti atrage-ţi cu magneţi

Doar Imps

Doar astfel de prieteni să aveţi

Doar , doar de s-ar lipi de voi

Prieteni ,, triviali “ , măreţi

Să vină peste voi suvoi , suvoi !

Proca George – Alexandru

În prima parte, veţi viziona fotografii surprinse din spaţiu planetei noastre. În ultima parte se discută despre ce spune ştiinţa în prezent despre posibilitatea de a exista viaţă pe Marte.

Mai multe detalii pe StiintaAzi

Etichete:

Pseudoştiinţa este la tot pasul în România. De ce aceasta? Carl Sagan a dat o explicaţie pentru Rusia, dar cazul României este foarte similar. Şi două exemple de săptămâna aceasta: pamflete care spun populaţiei că vaccinul contra gripei noi este periculos pentru sănătate şi parlamentar care afirmă că paranormalul a fost folosit de principalii candidaţi la prezidenţiale în decembrie.

Mai multe detalii pe StiintaAzi

Etichete:

O echipă de cercetători de la ”Smithsonian Tropical Research Institute” a descoperit o trăsătură interesantă a relației dintre o specie de smochin și viespile care polenizează această plantă. Viespile pătrund in inflorescență, aducând cu ele polen și iși depun acolo ouăle, fructul de smochin protejând astfel larvele. În schimb, atunci când viespile nu aduc polen, arbustul le ”pedepsește”, aruncând fructele nepolenizate, iar larvele mor. Rezultatul studiului a fost publicat recent în ”Proceedings of the Royal Society”.

Mai multe detalii pe StiintaAzi

Etichete:

Eşti elev la gimnaziu sau liceu? Voluntarii Stiinta Azi te ajută să înţelegi materia şi să îţi rezolvi temele la matematică şi fizică, ba încă gratuit. Trebuie să ştii însă că nu dăm rezolvarea mură în gură, ci acţionăm ca nişte meditatori, ghidându-te în procesul tău de studiu. În plus, publicăm şi lecţioare de fizică şi matematică, căci putem scrie ecuaţii în LaTex atât pe forum, cât şi pe site. Te aşteptăm cu întrebările tale!

Mai multe detalii pe StiintaAzi

Etichete:

Despre tulburarile tiroidiene

Posted by: clubulprietenilor on: 17/01/2010

Tiroida are un rol foarte important in functionarea intregului organism.Bolile tiroidiene afecteaza in special femeile si tratamentul este mai usor daca sunt depistate la timp.

Lipsa iodului in organism face imposibila sintetizarea hormonilor tiroidieni si duce la hipotiroidism.Consecinta : retrard psihic (cretinism) si intarzieri de dezvoltare fizica. Alimente bogate in iod si in seleniu sunt pestele si fructele de mare.

Tiroida este o glanda mica, situata la nivelul gatului, in fata traheei avand forma de fluture.Are un rol esential in controlul metabolismului general prin intermediul hormonilor pe care ii secreta.

Tiroida este controlata de creier printr-un mecanism de compensare numit bucla de feedback. Hipotalamusul stimuleaza hipofiza care secreta TSH,ajunge la tiroida si comanda producerea de T3 si T4 (hormoni).Cand scad, hipotalamusul si hipofiza secreta mai mult TSH.Numai 15-20% din T3 este produs de tiroida, restul fiind trasformat din T4.Alimente care scad absortia de iod:varza,soia,fasolea,lintea,conopida,broccoli si napi.

Factorii care pot deregla actiunea tiroidei :cadmiul si plumbul care se gasesc in cantitati mici in detergentul de vase si unele rujuri apoi stresul,unele medicamente (propanolol,interferonul,dexametazona,litiul).Fumatul provoaca sub influenta nicotinei si a substantelor toxice din tutun umflarea tiroidei.

RevistaSanatatesupliment la ziarul Adevarul.

Etichete:

Viata

Posted by: clubulprietenilor on: 16/01/2010

Mai nou oamenii nu mai ştiu ce e aceea viaţă,

Poate de aceea o privesc stingheri ca pe o siluetă in ceaţa,

Însă îşi dau seama prea târziu de ceea ce aceasta reprezintă

Şi din păcate mor încercând în van sa o simtă…

Nu mă pot adresa multora, poate numai ţie,

Tu, suflet neştiutor,care citeşti această poezie,

Nu trece indiferent pe lângă viaţă,

Uiti că pentru un scop nobil tie ţi-a fost dată,

Ci îmbrăţişeaz-o, indiferent cum e ea, bună, rea,

Căci doar ea este izvorul a tot ceea ce ai avut si vei avea.

Chiar dacă te va face să suferi, fii liniştit,

Pentru că vei vedea că orice lacrimă a meritat la sfârşit.

Şi da, cred absolut tot ce spun acum,

Pentru că viaţa o iubesc oricum,

Chiar dacă m-a iubit sau m-a trădat,

M-a dorit sau m-a uitat,

Dar măcar aşa voi muri cu sufletul impăcat.

Raul Bularca

Etichete:

Din poeziile lui Bacemi (p2)

Posted by: clubulprietenilor on: 16/01/2010

Românie sfântă

Ce-ţi doresc eu ţie , Românie sfântă

pace-n toate-a tale zări

mulţi  copii să te iubească

şi pe frunte-ţi sărutări

Vreau copii să strige-n lume

dintr-un  piept un mândru nume

să vestească-n toată lumea

Cât prestigiu , cât renume !

Să le fii iubită , mamă, fiică

orice ar iubi mai mult

chiar şi-amantă , chiar şi crimă

dulce şi etern tumult

Să nu uite sănu-ţi dulce

ce-a înfruptat buze crăpate

care azi sărută morţii

câtă viaţă , ce păcate …

De-ar uita că tot eşti vie

dar nu văd ce goală eşti

gloria ţi-au despuiat

Cum să mori şi cum să creşti !?

Valul de mijloc

La mijloc de lume mă paşte necazul

Căci sângele negru mi-i  în  tot obrazul

Încerc şi eu o mare-a  străbate

Şi nu e ca alta dar crudă-i ca toate

Să vezi cum mă-nghite netrebnic tot valul

şi-mi aruncă armura , curajul şi calul

şi-ncerc a păşi cu dispreţ înainte

dar mi-am pierdut o buză şi-un dinte

Şi  nu mai pot săruta destinul cel negru

e prea plin , e prea gol, prea  integru

şi nici să îl sfâşii nu pot nicidecum

şi altă armă nu am să îl sperii oricum

Nu pot a- i da viaţă dar nici să-l ucid

căci solu-i fertil dar totuşi arid

nu pot planta flori dar prind rădăcini

în mijloc de haos , la umbră de spini

Mă strigă o fată să vin lângă ea

şi când o ajung nu se poate mai rea

mă-mpinge de parcă aş fi altul în loc

De ce m-ai chemat  domnişoară Mijloc !?

Ştiam că eşti tu , dar credeam că e altul

Pesemne că ieri mă-nselase înaltul

Azi văd cine eşti şi nu pot vedea

Vreo umbră de bine în inimă ta

Dar o să mai vin să trec valul din nou

măcar de m-oi numi şi eu erou

Voi  mai pierdre vreun braţ şi-un picior

Sau voi ajunge pe langa surd si chior

Dar poate s-o răzgândi soarta cu mine

sau poate voi schimba alte destine

măcar să  încerc să-mi dau un rost

căci nu ştiu de sunt înţelept sau prost

Unii zic una, alţii a doua dar oare

Se poate amesteca sânge sau doare

Să-ncerci să amesteci ce eşti şi ce pari

Căci oameni sunt mici dar oameni sunt mari …

Proca George – Alexandru

Din poeziile lui Bacemi (p1)

Posted by: clubulprietenilor on: 16/01/2010

Cheia

Şi stau şi mă întreb unde e cheia

La poarta asta veche , surdă

Ce nu m-aude şi nu se deschide

Ca o femeie fără de pudoare

Şi cum de nu mă mai aude

Lumina ce odată mă scălda

Cândva blândă , acum prea haină

Iubirea ce-a murit şi renăscut

Pe buze de îngeri şi frunte de demoni

În piept răvăşit , în umbră de creier

Cu nume de sfânt şi faţă de păcătos

Odată prin mine , odată pe-alături

Mereu vie şi mereu moartă

Viaţă de doruri şi doruri de viaţă

Şi plină de pace deşi scrie cu sânge

O viaţă ca alta , o viaţă că niciuna …

Facem schimb ?

Văd şi eu cât de superficial poţi fi

Şi  îmi pari penibil şi totodată

Mi – e milă de ignoranţa ta pentru că

Pe mine nu vrea să mă Înveţe nimeni

Şi eu singur nu pot a-mi vedea nerozia

Oglinda e strâmbă şi-arată spre tine

Iar mâinile-mi sunt de pictor şi nu pot

A le răni pentru a vedea o rană mai mare

Îţi propun un târg ca în timp de criză

Nu vrei să facem schimb măcar azi ?

Astfel eu văd că sunt doar ipotetic

acel cineva care îţi plânge de milă

şi că de fapt eşti în faţa mea ca nu

cumva să mă uit în spate la mine

să văd ce creier strâmb şi ce inimă

crăpată , cu infecţie de rime proaste

mă acoperă ziua când le-aş putea vedea

dar eşti tu în faţa mea şi noaptea

normal că dorm şi eu să pot visa

ce defecte să îţi mai găsesc ţie

Vezi şi tu că eu sunt mai superficial

Pentru că vreau să te învăţ pe tine să

Mă poţi critica mai bine mâine

Astfel accepţi ignoranţa de până acum

Şi o poţi transforma în mărire

Pentru că o poţi scurge prin sângele

meu , bineînţeles după ce scuturi

rimele proaste şi lacrimile tale

de ieri , ascunse prin cuvinte de duh

din gălbenuş de ou proaspăt , toxic

Nu vrei să facem schimb măcar o zi

Sau câteva ore , domnule Nu vreau să-nvat ?

Eu îţi dau rime proaste şi tu îmi întorci oglinda

Eu nu te mai văd şi tu începi   vezi

Facem schimb ?

Proca George – Alexandru

Stil de viata

Posted by: clubulprietenilor on: 16/01/2010

Trei exercitii fizice care te binedispun

Daca te simti obosit,ai tulburari de somn si de apetit ,esti irascibil,deprimat chiar,exercitiile fizice iti pot fi de un real ajutor.Ele iti redau energia si iti ridica moralul.

Aerobicul, cel mai indicat

Beneficile exercitiilor fizice pentru combaterea depresiei sunt cu atat mai mari cu cat ele sunt efectuate intr-o camera foarte bine aerisita si luminoasa.Efortul fizic intens ,facut regulat ,tonifiaza musculatura ,imbunatateste respiratia si creste rata metabolismului.Miscarea stimuleaza secretia de serotonina(substanta ce contribuie la inducerea unei senzatii de relaxare si de satisfactie) la nivelul creierului,explica instructorul de fitness Adrian Georgescu.Sunt indicate exercitii ritmice(alergat,mers pe role sau saritul corzii),sporturile de viteza ce necesita concentrare(tenis) ,dar si ciclismul ,patinajul,joggingul si inotul.

  1. Pe saltea ,intinde piciorul stang,indoaie piciorul drept pe sol si apleaca trunchiul ,astfel incat  sa atingi cu palma dreapta vartul piciorului opus.
  2. Asezat pe sol ,cu palmele sprijinite pe saltea,apleaca-te astfel incat sa atingi cu palmele varful picioarelor.
  3. Culcat pe sol ,indoaie genunchii,departeaza picioarele si sprijina palmele pe podea ,iar apoi ridica trunchiul.

Adevarul Sanatate (supliment saptamanal gratuit) impreuna cu ziarul Adevarul.

Etichete:

Bolile respiratorii vin odata cu frigul

Posted by: clubulprietenilor on: 16/01/2010

Din cauza temperaturilor scazute ,caile respiratorii devin vulnerabile in fata bacterilor si virusurilor si,fara sa ne dam seama,ne imbolnavim. Netratate,acestea pot duce la complicatii pe termen lung,care pun in pericol buna fuctionare a aparatului respirator.

Aparatul respirator este alcatuit din organele care asigura mecanismul respiratiei: ventilatia pulmonara si schimbul de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare.Acestea se impart in caile respiratorii superioare (cavitatile nazale si faringele),cele inferioare(laringe,trahee si bronhii) si plamanii(oraganul principal al aparatului respirator).

Masuri speciale de protectie

  • Spatiile aglomerate trebuie evitate,deoarece faciliteaza raspandirea virusurilor si bacteriilor cu trasmitere pe cale aeriana.
  • Spala-te frecvent pe maini,deoarece virusurile si bacteriile pot trai,scurte perioade de timp ,pe diferite supratete,precum barele din mijloacele de transport sau cosul de cumparaturi.
  • Bea ceaiuri caldute ,deoarece ,potrivit specialistilor,cele fierbinti predispun la cancer de esofag.
  • Izolarea este prima masura pe care trebuie sa o adopti,atunci cand se suspecteaza o infectie respiratorie.

Gripa sezoniera si cea noua(porcina) ,la fel de riscante

Una dintre cele mai frecvente afectiuni respiratorii in sezonul rece este gripa.Insa cu toate ca suntem in perioada gripei sezoniere care,in fiecare an,produce sute de victime la noi in tara ,atentia populatiei este indreptata acum catre noul virus gripal.Ingrijorarea populatiei este justificata,in conditiile in care,la nivel mondial ,virusul A(H1N1) a provocat deja peste 5.000 de decese.Virusul gripei noi are in compozitie :30% virusul porcin,30% virusul aviar si 30%  virusul uman,spun specialistii.Simptomele celor doua forme de gripa sunt asemanatoare : febra,tuse si dureri musculare.Insa gripa noua se mai poate manifesta si prin dureri articulare,cefale,frisoane,oboseala,precum si prin voma sau prin diaree,dar care au fost raportate in unele dintre cazurile recente de infectare cu noul virus.

Adevarul Sanatate (supliment saptamanal gratuit) impreuna cu ziarul Adevarul.

Pieţe

Posted by: clubulprietenilor on: 02/01/2010

Un lanţ de stele-ncovoiate

M-aruncă-n pieţe aglomerate

Mă rătăcesc în colţul neguros

Al unui dor  şi un miros

Mă-mbie undeva pe cer

Să desluşesc un vechi mister

Vechi ca unghiile roase

Ale timpului ce renunţase

Ieri să plimbe şi pe azi

Printre străzi şi printre brazi

Printre gânduri , şipote adânci

Printre mal si dure stânci

Ca să ajung din nou in pieţe

Cu mucegaiuri şi poveţe

Unde am fost de când mă ştiu

Pe-un drum pustiu …

Proca George – Alexandru

Etichete:

Regrete …

Posted by: clubulprietenilor on: 02/01/2010

Regret , suspin , regret suspin

dstin nedrept ce mi se-arată azi ,

ca O nălucă printre  brazi .

agăţată într-un spin .

Regret că îmi reneg menirea ,

ca pe-un copil din flori ,

ce imi provoacă des fiori

şi că-i doresc stârpirea .

Regret , suspin , regret , suspin

că nu găsesc o cale dreaptă

şi că alunec pe o primă treaptă ,

îmbracată de-un parfum de pin .

Regret că mi-e prieten amăgirea ,

că nu cunosc un drum spre nori ,

Şi –n lume sunt prea multi actori .

Regret ca astazi eu regret fericirea ,

Altora …

Proca George – Alexandru

Etichete:

ALAPTAREA ,DILEME,NEVOIE

Posted by: clubulprietenilor on: 30/12/2009

Alaptarea,una dintre cele mai profunde si mai necesare metoda de legatura intre MAMA SI NOU NASCUT ,a devenit in lumea “moderna ” din ce in ce mai rara,desi atat de necesara atat pentru mama cat si pentru sugar.Interese economice,de la nivelul Producatorului de lapte praf si piana la nivelul ultimei moase sau ingrijitoare care a fost “stimulata”,adica cointeresata ca produseve FABRICATE SA SE VANDA, a facut alaptatul deja sa scada sub 40% din populatie in primele 3 luni si sub 18% in urmatoarele 3 luni la nivelul UE.
DACA VA IUBITI COPIII,AFLATI CA ALAPTATUL ESTE FOARTE IMPORTANT PANA LA 6 LUNI!

ALAPTATUL CRESTE IMUNITATEA COPIILOR,DECI SCADE RAPORTUL IMBOLNAVIRILOR IN SPECIAL DUPA PRIMA LUNA DE VIATA,atat imbolnavirile virale,cat si microbiene!!
CRESTE

ALAPTATUL CRESTE IMUNITATEA COPIILOR,DECI SCADE RAPORTUL IMBOLNAVIRILOR IN SPECIAL DUPA PRIMA LUNA DE VIATA,atat imbolnavirile virale,cat si microbiene!!
CRESTE TOLERANTA ALIMENTARA,copiii alaptati la san au mult mai mic raport de intoleranta digestiva la diverse produse alimentare,
SCADE RISCUL OBEZITATII LA COPIL,sugarii alaptati,chiar daca sant mai “rotofei”,dupa an se vor dezvolta armonios, spre deosebire de cei alaptati artificial (lapte praf) ,care au tendinta la ingrasare dupa an
copiii alaptati la san fac mult mai rar boli diareice
alimentatia la san scade riscul meningitelor!!1
acesti copii au risc mult mai mic de boli alergice (bermatite,rinite alergice,bronsite asmatiforme.etc
alimentatia la san creeaza legatura sublima si unica intre mama si prunc!
ALAPTATUL SCADE

ALAPTATUL SCADE RISCUL CANCERULUI DE SAN AL MAMEI!
este indiscutabil economica
este mult mai simpla
SANT MULTE ALTE MOTIVE,PENTRU INTREBARI,SCRIETI PE BLOG!

DESPRE CUM SI CAND TREBUIE SI CUM NU TREBUIE PUS SUGARUL LA SAN O SA SCRIU ALT ARTICOL SAU VA RASPUND LA INTREBARI PANA ATUNCI PRIVITI http://www.youtube.com/watch?v=Ox8ht-EVnQA&feature=related E FOARTE IMPORTANT CA SUPTUL SA NU PRODUCA DURERE MAMEI SI SA SATURE COPILUL! REVIN PE TEMA!

Dr. Ioanidi Diana

Etichete:

Plâng …

Posted by: clubulprietenilor on: 25/12/2009

Plâng străbunii pe alocuri

Câte-un glas de ciocârlie

Plâng adânc de sus din ceruri

Apă moartă , apă vie

Plâng străbuni cu glas de humă

Ce tot cere să renască

plâng pe floarea ce uscată

vrea zâmbet să scrijelească

plâng străbuni a moarte vie

încercând să moară iar

de-ar putea renaşte clipa

să ne dea viaţa în dar

plâng străbuni şi tot vor plânge

plâng a zâmbet ,plang a jale

înfruntând moartea prin pace

stând cu viaţa la taclale.

Bacemi ( Proca George – Alexandru )

SARBATORI FERICITE !

Posted by: clubulprietenilor on: 23/12/2009

CLUBUL PRIETENILOR ADEVARATI

VA UREAZA


” CRACIUN FERICIT SI UN AN NOU MAI BUN ALATURI DE CEI DRAGI  ! “


Apasati pe poza !

Rendez – vous

Posted by: clubulprietenilor on: 23/12/2009

O pătură de haos gol

îmi inveleşte dorul

de a respinge incestul ,

inevitabil , deja tipărit .

Cerul amintirilor rele

despică soarele ,

despică luna,

Şi le împleteşte.

Cu sânge-n orbite

urmăresc măcelul,

Efemer şi infinit,

Ca dorinţa de milă .

Şi –un păr vechi ,

grizonat în colţuri

rotunde , străvechi,

mangâie-mi gândul.

Şi mire fiind plâng

că n-am avut mireasă

şi decât o nuntă rece

Mai bine-un rendez –vous …

Bacemi ( Proca George – Alexandru )

Ghiocei ai iernii blande

Posted by: clubulprietenilor on: 20/12/2009

Cad în stoluri veseli fulgii ,

Căutând să ne zâmbească .

Mai de-aproape , mai vioi ,

Pe-un obraz sau pe o frunte .

Ghiocei ai iernii blânde ,

Ne arată viaţa-n moarte .

Să nu plângem al lor zâmbet ,

Căci ne vor iubirea toată .

Ei se vor a fi mereu

Barba moşului Crăciun ,

Însă noi îi fugărim

Şi îi facem să dispară .

Cum să vină moşul iar,

Fără barbă lui de nea ?

n-ar găsi drumul spre noi

şi noi am uita Crăciunul …

Bacemi ( Proca George – Alexandru )

Cameleon

Posted by: clubulprietenilor on: 19/12/2009

Tu  stii ce sunt ,

eu nu ce eşti .

Nu pot a şti ,

În amănunt .

De ieri zburai

Nu te cunosc .

Nu ştiu ce vise ,

Pe lume ai .

Câte culori

Îmbracă - ţi pielea ,

Şi câte gânduri

Şi rigori .

Când te trezeşti ,

Şi când adormi

Cu ce culori  .

Dar ştiu ce eşti

cameleon …

Bacemi ( Proca George – Alexandru )

S-a deschis Târgul de Crăciun din Sibiu!

Posted by: clubulprietenilor on: 13/12/2009

Târgul de Crăciun din Sibiu s-a deschis sâmbătă, 28 noiembrie, prin aprinderea iluminatului festiv si a unui concert “Andra”. In primele patru zile, târgul de Crăciun din Sibiu a fost vizitat de mii de vizitatori care au putut gasi o gama variata de cadouri dar si de specialitati culinare. Comerciantii sunt multumiti, iar multi dintre ei au plecat deja se se aprovizioneze, deoarece au ramas deja fara marfa. La sfarsitul acestei saptamani, programul cultural continua, prin spectacole in cadrul Zilei Persoanelor cu Dizabilitati si cu ocazia Sfântului Nicolae.

Programul cultural:

- Vineri, 04.12.2009 va fi ziua destinata oamenilor cu dizabilitati

- Sâmbătă, 05.12.2009 Festivalul de Datini si Obiceiuri organizat de Muzeul ASTRA

- Duminică, 06.12.2009 spectacol ptr copii cu magicianul Marian Ralea

Apasati pe poza (imagini live din Sibiu)

http://targuldecraciun.ro

Craciun de poveste la Praga 2009

Posted by: clubulprietenilor on: 13/12/2009

Craciun de poveste la Praga 2009
Perioada: 23 decembrie 2009 – 27 decembrie 2009
5 zile / 4 nopti

Ziua 1 (23.12) Intalnire cu insotitorul de grup pe aeroportul Otopeni la ora 05:00 pentru imbarcare cursa CSA cu destinatia Praga. Decolare la ora 06:45 si sosire la Praga la ora locala 07:40. Transfer in centrul orasului pentru tur panoramic cu ghid local cu opriri la: Castelul Hradcany, Piata Welceslas, Piata Staromestske Námestí (oprire la ora fixa pentru “spectacolul” papusilor), Catedrala Sf. Vitus (simbol spiritual al statului ceh), Podul Carol (unul din cele mai frumoase monumente gotice din Europa), “strada de aur” (zona boema a orasului, unde se poate vizita cea mai mica casa din Europa). Transfer la hotel CENTRAL 3*, situat la numai 5 minute de mers pe jos de centrul vechi al orasului. Optional, croaziera cu cina si muzica pe Raul Vltava.

Ziua 2 (24.12) Mic dejun. Ajunul Craciunului este cea mai festiva zi a anului pentru poporul ceh. Aveti posibilitatea sa petreceti clipe de neuitat in pietele special amenajate in centrul orasului, sa ascultati colinde si sa participati la frumoase spectacole date de artisti locali si internationali.

Ziua 3 (25.12) Mic dejun. Timp liber pentru plimbare cu insotitorul de grup in “orasul de aur” al Europei si urcare cu funicularul pe dealul Petrini pentru admirarea frumoasei panorame. Seara, cina festiva de Craciun la un restaurant local.

Ziua 4 (26.12) Dupa micul dejun, excursie optionala la renumitul castel Karlstein si apoi la Karlovy Vary, cunoscuta statiune balneoclimaterica din Europa centrala, prin izvoarele sale termale precum si prin portelanul si sticla fabricate de micii mestesugari. Seara, retur la Praga si cazare.

Ziua 5 (27.12) Mic dejun. Dupa eliberarea camerelor, transfer la aeroport pentru imbarcare cursa CSA cu destinatia Bucuresti (decolare la 11:40). Sosire la Bucuresti la ora 14:30.

295 + 200 LEI
(loc in camera dubla)
Supliment camera single: 60 €

SERVICII INCLUSE:
• transport avion Bucuresti – Praga si retur cu compania CSA
• 4 nopti cazare cu mic dejun la Hotel CENTRAL 3* www.central-prague.com
• tur panoramic de oras cu ghid local
• cina festiva in ziua de Craciun (bauturile nu sunt incluse)
• transferuri aeroport – hotel – aeroport
• insotitor roman de grup

Nu sunt incluse: taxele de aeroport 100 EURO/ persoana – pot suferi modificari, asigurarea medicala, asigurarea storno, intrarile la obiectivele turistice, excursiile optionale si bacsisurile pentru soferi si ghizi locali.

Orar informativ de zbor (ore locale):
23.12 Bucuresti Otopeni 06:45 – Praga 07:40
27.12 Praga 11:40 – Bucuresti Otopeni 14:30

Tarife informative excursii optionale (minim 20 persoane):
• 1 zi la Karlstein si Karlovy Vary: 90 EURO/ persoana (transport autocar, ghid local, tur de oras, pranz).
• Croaziera cu cina: 60 EURO/ persoana.

Grup minim: 20 persoane.
Termen limita de inscriere: 10 noiembrie 2009
Acte necesare: pasaport valabil minim 6 luni de la data intoarcerii sau carte de identitate valabila.

Conditii de inscriere: plata unui avans de minim 30% daca inscrierea se face mai devreme de 30 zile inaintea plecarii, 50% daca inscrierea se face intre 29-21 zile inaintea plecarii, plata integrala a pachetului turistic daca inscrierea se face cu 20 zile sau mai putin inaintea plecarii.

Penalizari in cazul retragerii:
• 25 % din total valoare pachet turistic daca renuntarea se face incepind cu a treia zi de la momentul confirmarii rezervarii , pina la 30 zile inaintea plecarii
• 50 % din total valoarea pachetului turistic daca renuntarea se face in intervalul 29 zile- 21 zile inaintea plecarii
• 75 % din total valoarea pachetului turistic daca renuntarea se face in intervalul 20 zile – 16 zile inaintea plecarii
• 100% din total valoarea pachetului turistic daca renuntarea se face cu mai putin de 15 zile inaitea plecarii

Observatii:
• Agentia nu raspunde in cazul refuzului autoritatilor de la punctele de frontiera de a primi turistul pe teritoriul propriu sau de a-i permite sa paraseasca teritoriul propriu.
• Agentia isi rezerva dreptul de a modifica suma aferenta taxelor de aeroport, in situatia in care acest lucru este impus de compania aeriana.
• Asigurarea medicala nu este obligatorie, dar este recomandata (tarif: 20,5 LEI/ persoana/ sapta-mana pentru persoane sub 65 ani). Asigurarea storno (optionala), se incheie in momentul semnarii lui de de comercializare a serviciilor turistice.
• Tariful pentru copil este valabil in cazul in care acesta sta in camera cu doi adulti. Pentru a beneficia de tariful de copil acesta trebuie sa nu fi implinit varsta de 11 ani. Copiii sub 18 ani care calatoresc singuri sau doar cu unul dintre parinti, vor trebui sa prezinte la vama acordul parental al ambilor parinti sau al celui care nu-i insoteste (dupa caz), obtinut la notariat; daca adultul insotitor nu este unul dintre parinti, acesta trebuie sa aiba asupra sa si cazier judiciar
• Programul poate fi modificat de catre conducatorul de grup in functie de anumite situatii speciale.
• Distributia camerelor la hoteluri se face de catre receptiile acestora; problemele legate de amplasarea sau aspectul camerei se rezolva de catre turist direct la receptie, asistat de insotitorul de grup.
• Pentru anumite facilitati din hotel sau din camera, hotelierul poate solicita taxe suplimentare; in momentul sosirii la hotel solicitati receptionerului sa va informeze cu exactitate asupra lor.
• Clasificarea pe stele a hotelurilor este cea atribuita oficial de Ministerul Turismului din Cehia. Ca atare, facilitatile comune si cele ale camerelor sunt conforme cu standardele locale.

http://www.infotravelromania.ro/agentii_oferte/europa_travel/craciun_praga.html

Felicitari pentru Craciun !

Posted by: clubulprietenilor on: 11/12/2009

SURPRIZA ! APASATI PE FELICITAREA DE MAI JOS !

Clubul Prietenilor va ofera cateva felicitari pentru Craciun,puteti sa le copiati si sa trimiteti prietenilor vostri.

Vine Craciunul!

Posted by: clubulprietenilor on: 06/12/2009

Mai sunt doua saptamani pana la Craciun ,se ne bucuram de sarbatori ,sa fim mai buni cu cei din jurul nostru ,sa facem cadouri celor saraci ,sa fim alaturi de familie si de prieteni.

Mai jos aveti o poza frumoasa ,va rog sa apasati pe poza !.

Multumesc prietenilor din America pentru link-ul dat.

http://www.jacquielawson.com/

Cadariu Dan

Etichete:

Colinde de Craciun

Posted by: clubulprietenilor on: 29/11/2009

Silent night

Silent Night, Holy Night,
All is calm, all is bright,
‘Round you Virgin Mother and Child Holy
Infant so tender and mild,
Sleep in heavenly peace,
Sleep in heavenly peace.

Silent Night, Holy Night,
Shepherds quake at the sight,
Glories stream from heaven afar,
Heav’nly hosts sing Alleluia;
Christ, the Savior, is born,
Christ, the Savior, is born.

Silent Night, Holy Night,
Son of God, love’s pure light,
Radiant beams from
Thy holy face,
With the dawn of redeeming grace,
Jesus, Lord, at Thy Birth,
Jesus, Lord, at Thy Birth.

Cadariu Dan

http://www.craciunul.ro/colinde.php

Poveste de Craciun

Posted by: clubulprietenilor on: 29/11/2009

Degetica – Hans Christian Andersen

Era odata o biata femeie saraca; ea traia singura si grozav dorea sa aiba un copil pe langa dansa, care sa-i fie sprijin la batranete. Se duse intr-o zi in padure, acolo intalni o zana careia-i spuse pasul ei. Aceasta-i dete un bob de orz, zicandu-i: – Asta nu-i orz, de cel care creste pe camp si-l mananca gainile. Pune-l intr-un ghiveci de flori si asteapta. – Iti multumesc, zise femeia, si cum se intoarse acasa, isi sadi bobul de orz. In curand rasari din pamant o floare mare, frumoasa, ce semana c-o lalea imbobocita. “Ce floare minunata!” zise femeia sarutand foile rosii si galbene; si-n clipa aceea floarea se deschise cu zgomot mare. Acum se vede bine ca-i o lalea adevarata; si-nauntrul ei, pe fundul verde sedea o fetita mica, mica de tot si draguta, numai cat degetul cel mic de inalta; ii dadu numele de Degetica. Dintr-o coaja de nuca lustruita frumos ii gati leagan, foi de viorele ii puse in loc de saltea, si o inveli cu o foaie de trandafir. Dormea in timpul noptii, si ziua se juca pe masa, unde femeia punea o farfurie cu apa, inconjurata de-o cununa de flori. In farfurie plutea o foaie mare de lalea, pe care Degetica putea sa stea, si sa se plimbe de la o margine la alta cu ajutorul a doua fire albe de par de cal, ce-i tineau loc de vasle. Nu se putea inchipui ceva mai dragalas ca fetita asta; s-apoi stia sa si cante, si avea un glas asa de dulce, cum nu se mai auzise pe fata pamantului. Intr-o noapte, pe cand ea dormea, o broasca urata intra in odaie printr-o spartura a ferestrei. Si uraciunea asta sari pe masa unde dormea Degetica, invelita cu foaia ei de trandafir. – Ce frumusica sotie ar fi asta pentru baiatul meu, zise broasca. Si insfacand coaja de nuca, iesi pe aceeasi fereastra, ducand si pe Degetica afara in gradina. Pe acolo curgea un parau, care in trecerea lui atingea o mlastina. In mlastina asta locuia broasca si cu fiul ei. Slut si murdar, semana leit cu mama lui. “Coac! Coac!” incepu el a striga, cum zari pe dragalasa fetita in coaja de nuca. – Nu vorbi asa tare! O s-o trezesti, zise broasca. Ar putea sa ne scape inca, e asa de usoara, ca un fulg de lebada. S-o punem pe-o foaie lata de lipan, in mijlocul apei. O sa fie acolo ca pe-un ostrov si n-are sa poata fugi. In vremea asta, noi sa gatim in fundul baltii odaia cea mare, care o sa fie locuinta voastra. Apoi broasca sari in apa si porni s-aleaga o frunza mare de lipan prinsa de mal, si aseza pe ea coaja de nuca in care dormea Degetica. Cand se trezi biata fetita si vazu unde se afla, incepu a plange cu amar; de jur imprejur era numai apa, cum sa se mai intoarca ea pe uscat? Broasca, dupa ce imppdobi odaia din fundul iazului cu papura si floricele galbene, veni cu odorul ei sa ia patutul micutei, sa-1 duca in odaia pregatita. Se inclina inaintea fetitei zicandu-i: “Iti prezint pe fiul meu, viitorul tau sot. V-am pregatit o locuinta de toata frumusetea, in fundul baltii.” – Coac! Coac! adauga fiul. Apoi luara coaja de nuca si se departara; biata Degetica, ramasa singura pe frunza ei verde, incepu sa planga cu hohot, gandindu-se la broasca uricioasa si la soarta ce-o astepta. Auzisera insa si pestisorii cele ce spusese broasca, si vrura sa vada si ei pe Degetica. Si cum o vazura, li se paru atat de draguta, incat socotira c-ar fi o mare nenorocire pentru dansa, sa ia de sot pe fiul broastei. Nunta asta nu trebuia sa se faca! Se adunara cu totii in jurul frunzei, si cu dintisorii lor taiara codita ce-o tinea de mal; frunza desprinsa, duse pe Degetica departe, pe rau, asa ca broastele n-o mai puteau ajunge. Ea trecu astfel prin multe locuri frumoase, si pasarelele prin tufisuri cantau cand o vedeau: “Ce mai fetita dragalasa! Ce mai fetita dragalasa!” Frunza plutind mereu tot inainte, tot mai departe, Degetica facu o adevarata calatorie. Pe cand mergea ea asa, un fluturas alb incepu a zbura in jurul ei, si la urma se aseza chiar pe frunza, nemaiputandu-si lua ochii de la asa minune. Degetica, vesela ca scapase de uricioasa broasca, se bucura de frumusetea locului si de privelistea apei ce stralucea ca aurul in bataia soarelui. Isi lua cingatoarea, lega un capat de aripa fluturasului, pe celalalt de frunza, si astfel putu inainta mai repede. Dar iata ca trecu un carabus, care, zarind-o, o prinse din zbor si se opri cu ea intr-un copac. In vremea asta frunza de lipan luneca inainte pe rausor, dusa de fluturasul care nu se mai putea desprinde de ea. Dumnezeu stie numai spaima ce-o cuprinse pe biata Degetica, cand fu luata de carabus si dusa pe copac! Ea insa plangea acum pe fluturasul alb pe care-1 legase de frunza, si se gandea ca el o sa moara de foame, daca nu s-o putea desface. Carabusului nu-i pasa nimic de toate astea; el o aseza pe frunza cea mai mare din copac, o ospata cu sucul florilor, si, cu toate ca ea nu semana deloc a carabus, ii lauda foarte mult frumusetea. In curand toti carabusii din copac venira s-o vada. Fetele carabusilor insa, vazand-o, isi miscara antenele zicand: – Ce mai lucru! N-are decat doua picioare. – Si nici antene n-are, adauga una; E slaba, subtire, si seamana cu omul. O! Ce urata e! Degetica insa era fermecatoare; si carabusul care-o adusese, cu toate ca o gasea frumoasa, dar auzind pe ceilalti ca-i scornesc fel de fel de cusururi, i se paru si lui pe urma ca-i urata, si nu mai vru s-o tina. O dete jos din copac, si o aseza pe-o floare de cicoare. Degetica incepu a plange de suparare, ca fusese izgonita de carabusi pentru uratenia ei; si doar ea era minune de frumoasa. Ramasa singura in padure, isi petrecu acolo toata vara. Din firicele de paie isi impleti un patut pe care-l anina sub o frunza de brusture, ca sa fie ferita de ploaie. Cu sucul florilor se hranea, si setea si-o alina band roua ce cade dimineata pe frunze. Asa trecura vara si toamna; dar iata ca sosi iarna, iarna cu zapada si frigul ei. Toate pasarelele, care-o desfatasera cu cantecele lor, plecasera-n alte tari, copacii nu mai aveau frunze, florile erau vestejite, si frunza de brusture care-o adapostea se suci, neramanand din ea decat un cotor uscat si galben. Frigul chinui cu atat mai mult pe Degetica, cu cat acum si hainele ei erau aproape numai zdrente. Intr-o noapte incepu a ninge, si fiecare fulg ce cadea asupra-i era pentru ea ca o lopata de zapada. Se-nvelise, biata, c-o frunza uscata, dar ce caldura sa-i tina asta; si acum era aproape sa moara de frig. Langa padure era o intinsa miriste de grau; nu se vedea decat paisul ramas deasupra pamantului inghetat. Degetica porni intr-acolo; aceasta era pentru ea o uriasa padure de strabatut. Ajunse zgribulita de tot, la vizuina unui soarece de camp. Intra pe-o gaurica mica, sub paie; soarecele era batran si avea o locuinta foarte buna; o odaie plina numai cu graunte de tot felul, o bucatarie si o sufragerie frumoasa. Degetica veni la usa ca cersetoare si ceru sa-i dea si ei un bob de grau, ca de doua zile n-a mancat nimic. – Saracuta de tine, zise soarecele, care avea o inima buna, vino de mananca si tu cu mine in odaia mea; este cald aici. Si prinzand soarecele dragoste de Degetica ii zise: – Iti dau voie sa stai toata iarna aici; da cu tocmeala sa-mi tii totdeauna odaia curata, si sa-mi spui povesti frumoase; ma prapadesc dupa ele. Degetica primi cu bucurie invoiala si n-avu a se plange de nimic. – O s-avem musafiri, zise intr-o zi soarecele: vecinul meu are obicei sa vina la mine o data pe saptamana. El e mult mai bogat decat mine; are odai mari si poarta o blana frumoasa de catifea. Daca ar vrea el sa te ia de sotie ai fi foarte fericita; sa-i spui povestile tale cele mai frumoase. Degetica insa nu prea avea pofta sa se marite cu bogatul vecin care nu era decat un sobol. Imbracat in blana-i de catifea neagra, veni sa-si faca vizita. Se luara intai de vorba despre bogatiile si despre invatatura lui; dar sobolul vorbea rau de soare, de flori, ca el niciodata nu le vazuse. Degetica ii canta o multime de cantece, intre altele: “Zboara carabus, zboara, zboara!” si “Cand vine in camp calugarelul”. Sobolul incantat de glasul ei, isi arata numaidecat dorinta de a se casatori c-o persoana asa de bine inzestrata, dar de hotarat nu hotari inca nimic, fiindca era foarte chibzuit. Sobolul ca sa faca placere fetitei si soarecelui, ii pofti sa se plimbe printr-o hruba lunga ce sapase de curand, pe sub pamant, intre cele doua locuinte; si le spuse sa nu se sperie de-o pasarica moarta, pe care au vazut-o in drumul lor. Si-ntaia oara cand soarecele si Degetica venira sa faca plimbarea asta, sobolul le iesi inainte tinand in dinti un putregai din care iesea o lumina alba care inchipuia un felinar. Cand ajunsera la locul unde era pasarica moarta, sobolul sparse putin tavanul hrubei, si o raza de lumina strabatu de-afara; in fata lor statea intinsa o randunica, desigur moarta de frig, cu aripile stranse, cu capul si picioarele ascunse sub pene. Vederea asta mahni sufletul fetitei; ea care iubea atat de mult pasarelele ce-o inveseleau toata vara cu cantecele lor! Dar sobolul impinse cu laba pe randunica, zicand: – N-o sa mai fluiere de-acum! Ce mare nenorocire sa te nasti pasare! Slava Domnului, niciunul dintre neamurile mele n-o sa aiba o soarta asa de ticaloasa. O astfel de faptura n-are alta avere decat acelasi si acelasi cirip, cirip! si cand vine iarna moare de foame. – Cuminte graiesti! raspunse batranul soarece; acest ciripit nu aduce nimic; e tot ce trebuie ca sa pieri de foame: si cu toate astea sunt unii care-si fac o fala numai ca stiu sa cante. Degetica nu zise nimic; dar cand soarecele si sobolul se intoarsera cu spatele, ea se apleca incetisor asupra pasaricii si dand la o parte penele capului, ii saruta ochii inchisi. “Poate ca-i tocmai aceea care canta asa de dragut pentru mine asta vara, se gandi ea; biata pasarica, tare mi-e mila de tine!”. Sobolul dupa ce astupa spartura pe care-o facuse in tavan, isi petrecu musafirii pana acasa. Neputand dormi deloc noaptea aceea, Degetica se scula si impleti un covoras din firicele de paie, si repede se duse de-l intinse peste pasarica moarta. Apoi ii puse de-o parte si de alta un smoc de lana ce gasise la soarece, parca i-ar fi fost teama ca nu cumva raceala pamantului sa faca rau trupului neinsufletit. – Adio, pasarica frumoasa, adio! Iti multumesc pentru cantecul tau care ma fericea atat de mult asta vara, cand puteam sa ma bucur de verdeata si sa ma incalzesc la soare. Si isi rezema capul pe inimioara randunelei; dar deodata se scula speriata, simtise o miscare usoara, incepuse a bate inima pasarelei, care nu era moarta ci numai amortita de frig. Caldura o reinviase. Toamna, cand se duc rindunelele in tarile calde, daca intarzie vreuna pe drum, frigul o culca la pamant, ea pare moarta si zapada o inveleste. Degetica tremura inca de spaima; pe langa ea, care nu era mai inalta decat degetul cel mic, randunica parea un urias. Totusi ea nu-si pierdu cumpatul, stranse bine lana imprejurul pasaricii, se duse repede s-aduca o frunza de menta cu care se-nvelea ea, si i-o puse pe cap. In noaptea urmatoare ducandu-se iar la bolnava ei, o gasi cu viata, dar era atat de slaba, meat abia o clipa deschise ochii sa vada fetita, care tinea in mana, ca sa-i dea lumina, o farama de putregai lucitor. – Iti multumesc, dragalasa copilita, zise pasarica; tu m-ai incalzit. Peste putin timp am sa capat puteri, si-am sa zbor la soare. – E frig tare afara, raspunse Degetica; ninge, ingheata, mai stai in patutul tau, o sa am eu grija de tine. Apoi ii aduse apa intr-o frunzisoara. Pasarica o bau, si-i povesti cum rupandu-si o aripa intr-un tufis de maracini, nu s-a mai putut tine de celelalte pasari cand au plecat in tarile calde. Atunci a cazut la pamant si din clipa aceea nu-si mai amintea nimic din ce i se-ntamplase. Toata iarna Degetica, fara stirea soarecelui si a sobolului, ingriji cu multa dragoste pe randunica. Cand sosi primavara si soarele incepu a incalzi pamantul, pasarica isi lua ziua buna de la fetita, care-i redeschise in tavan spartura facuta de sobol. Randunica ruga pe fetita sa mearga impreuna cu ea in padurea inverzita. Degetica insa stia ca plecarea ei o sa faca mare suparare batranului soarece. – Nu, zise ea, nu pot merge. – Adio dar, adio dragalasa copilita! raspunse randunica, luandu-si zborul spre soare. Degetica o privi zburand, si avea lacrimile in ochi; ii era asa de draga pasarica! “Cirip! cirip!” mai zise o data randunica si nu se mai vazu. Si Degetica era cu atat mai mahnita, cu cat ea nu putea iesi sa se bucure de razele soarelui. Graul crestea acum deasupra locuintei soarecelui, si pentru fetita, numai cat degetul cel mic de inalta, se parea ca-i o padure mare. -In vara asta, trebuie sa-ti lucrez zestrea, ii zise soarecele, caci plicticosul sobol ceruse mana fetitei. Si ca sa te mariti cu sobolul trebuie sa fii si tu mai bine chivernisita din rufarie si din haine. Mititica fu silita sa-si ia furca-n brau, si soarecele mai lua cu ziua inca patru paianjeni, care torceau si teseau fara incetare. In toate serile venea sobolul si le vorbea de neajunsurile verii, care usuca pamantul si-l face de nesuferit. Asa ca si nunta n-au s-o faca decat mai pe toamna. In vremea asta Degetica in toate zilele venea pana-n usa vizuinii, la rasaritul si la apusul soarelui, si se uita si ea printre spicele batute de vant la cerul albastru, bucurandu-se de frumusetea de afara si gandindu-se la randunica iubita; dar randunica era departe, poate ca n-o sa mai vina niciodata. Sosi si toamna, si Degetica isi gatise zestrea. – Peste patru saptamani facem nunta! zise soarecele. Si biata fetita incepu a plange, ca ea nu voia deloc sa se marite cu ursuzul de sobol. – Ce prostie! striga soarecele; ia sa nu fii asa de incapatanata, ca pe urma te musc cu dintii mei cei ascutiti. Ar trebui sa te simti foarte fericita ca te ia de sotie un domn asa de falnic, care poarta o blana de catifea neagra, cum nici imparateasa nu are la fel. Mai bine multumeste lui Dumnezeu ca gasesti o bucatarie si o pivnita asa de plina cu de toate. Dar iata ca sosi si ziua nuntii. Sobolul se infatisa ca sa ia pe Degetica si s-o duca sub pamant, unde niciodata nu era sa mai vada lumina soarelui, fiindca sotul ei nu-l putea suferi. In locuinta soarecelui tot mai putea veni pana-n usa sa se bucure de lumina. – Ramani cu bine, soare frumos! zise ea cu-n aer mahnit, ridicand manutele in sus, ramai cu bine! Ca eu sunt osandita sa traiesc de-acum inainte in intuneric, lipsita de razele tale. Apoi facu cativa pasi afara din casuta; graul era secerat, nu mai ramasese decat paisul. – Adio, adio! zise ea sarutand o floricica rosie, daca vreodata vei vedea pe randunica mea, sa-i spui ca ma gandesc la ea. – Cirip! Cirip! auzi ea cantand langa dansa. Ridica ochii si-o vazu. Randunica nu mai putu de bucurie cand zari pe Degetica; cobori repede ciripind mereu Cirip! Cirip! si se aseza langa binefacatoarea ei. Aceasta-i povesti cum trebuie sa se marite cu uriciosul de sobol, care locuia sub pamant, unde niciodata nu strabate soarele. Si spunand toate astea, siroaie de lacrimi curgeau din ochii ei. – Vine iarna, zise randunica, eu trebuie sa plec in tarile calde; vrei sa vii cu mine? Te vei sui pe spinarea mea, te prinzi cu cingatoarea ta de mine; si vom zbura departe de uriciosul tau sobol, si de locuinta-i intunecoasa, dincolo de munti, unde soarele straluceste mai frumos ca aici, unde vara si florile nu se trec niciodata. Haide, vino cu mine, scumpa fetita, tu care mi-ai scapat viata cand zaceam in intuneric, pe jumatate moarta de frig. – Da, da, merg cu tine! zise Degetica. Si se sui pe spatele pasarelei, lega cingatoarea ei de o pana mai mare, si astfel trecura pe deasupra padurii, a marii si a muntilor inalti acoperiti cu zapada. Degeticii ii era frig; atunci se vari in penele calde ale pasarelei, lasandu-si numai capsorul afara, ca sa poata vedea frumusetile ce-i lunecau pe dinaintea ochilor. Si ajunsera astfel intr-o tara calda, unde vita cu struguri dulci creste pe margina santurilor, unde sunt paduri intregi de lamai si de portocali, unde felurite flori, care de care mai minunate, raspandesc cele mai dulci miresme. Pe drumuri, copiii se jucau cu fluturi mari pestriti. Randunica se opri pe marginea unui lac albastru, langa un palat de marmura, inconjurat de coloane mari ce sprijineau largi bolti de vita. Pe sub streasina erau nenumarate cuiburi. Unul din aceste cuiburi era al randunicii. – Iata si locuinta mea, zise pasarica; tu insa n-ai sa poti sta aici; alege-ti o floare care-ti va placea si eu te voi aseza acolo; o sa-mi dau toata silinta ca sa nu-ti lipseasca nimic. – Cu bucurie! raspunse Degetica, batand din manutele ei. Flori mari albe cresteau printre franturile unei coloane rasturnate; randunica puse fetita acolo, intr-o floare, pe una din cele mai largi frunze. Degetica in culmea fericirii, era uluita de toate frumusetile ce-o inconjurau. Dar iata ceva care-o mira mai presus de toate: un omulet mic de tot, alb si straveziu ca sticla, statea pe o floare inalta cat degetul; el avea pe cap o coroana de aur, si la umeri aripi stralucitoare. Era Duhul florilor, si fiecare floare era locuinta unei perechi de asemenea mici fapturi cu chip omenesc; iar el, Domn era, peste intreg poporul acesta. – Doamne, ce frumos e! zise incet Degetica randunelei. Printisorul asta, cand vazu pasarea, uriasa pentru el, se sperie intai, dar cum zari pe Degetica i se mai puse inima la loc. I se paru cea mai frumoasa fiinta din lume. Ii puse coroana de aur pe cap, o intreba cum o cheama, si daca vrea sa fie sotia lui. Ce sot era acesta, pe langa fiul broastei, ori pe langa sobolul cu blana de catifea neagra! Primind sa fie sotia lui, ea se facea Zana florilor! Se invoi deci, si-n curand incepura a iesi din fiecare floare cate un domn si o doamna, mititei ca si ea, si care veneau sa-i faca daruri. Nimic n-o bucura mai mult, ca o pereche de aripi stravezii care fusesera mai inainte ale unei gaze albe. Prinse numaidecat aripile de umerii ei si incepu sa zboare de la o floare la alta. In vremea asta randunica in cuibul ei, canta cele mai vesele si melodioase cantece de nunta, insa trista in sufletul ei ca trebuia sa se desparta de fetita. – De-acum inainte, n-o sa te mai cheme Degetica, ii zise Duhul florilor: noi iti vom zice Maia.- Adio, adio! zise randunica luandu-si zborul spre Danemarca. Acolo cum sosi, isi regasi vechiul cuib deasupra ferestrei celui care a scris povestea asta si care-i astepta reintoarcerea. Cirip! Cirip! incepu ea, si astfel afla el povestea.
Sergiu Paraschivu


Salveaza viata unui viitor medic!Doneaza pentru Claudia!

Posted by: clubulprietenilor on: 08/11/2009

Un medic salveaza intr-o viata sute de alte vieti.
Salveaza viata unui viitor medic!
Doneaza pentru Claudia!
Chelan Claudia Valeria

Claudia are 24 de ani si este studenta in ultimul an la Facultatea  de Medicina din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Craiova. Visul ei este sa devina doctor pentru a-i putea ajuta pe cei aflati in suferinta. Are un suflet bun si cald si este iubita atat de colegi cat si de profesori, fiind unul dintre cei mai buni studenti din generatia ei. Nu ai cum s-o cunosti si sa nu o iubesti. In ochii ei albastri nu se regaseste decat bunatate, daruire si modestie.


Din luna februarie 2009, cand a fost diagnosticata cu o boala maligna a ganglionilor limfatici – un tip rar de limfom, ea ne-a dat tuturor o lectie de demintate. Claudia nu a lasat ca nenorocirea care i-a curmat destinul sa-i spulbere visele. A inceput lupta cu boala de una singura, tacit si fara sprijinul celor din jur nedorind sa isi impovareze colegii si prietenii. In aceasta perioada, desi a urmat o cura puternica de chimioterapie, nu a lipsit de la facultate si nu a trezit suspiciunea apropiatilor. Mai mult, atunci cand colegii ii admirau noua coafura, care de fapt era rezultatul tratamentului, ea gasea puterea sa zambeasca si sa le multumeasca. In sesiunea din vara a dat toate examenele si a avut numai note de 10.


Insa tratamentul puternic cumulat cu eforturile din sesiune au dus la aparitia unei insuficiente corticosuprarenaliene. Momentan este in desfasurare o reevaluare completa a starii ei, estimandu-se necesitatea unui transplant de maduva cu celule stem, tratament al carui cost este estimat la 100.000 de euro.


Acum viata ei depinde si de noi. Putem face ceva sa-i readucem zambetul pe buze si bucuria de a trai. In acest moment Claudia are nevoie de noi toti, cei care o cunosc si tin la ea, sau cei care nu o cunosc, dar vor sa faca un lucru nobil, oferindu-i posibilitatea sa-si urmeze vocatia de a fi mereu aproape de oameni, intelegandu-i si alinandu-le suferinta.

Kibadvertising

StiintaAzi

Anunt Club

De astazi 24.08.09 Clubul nostru are instalat Chat.
Trebuie sa va treceti numele dvs.in rubrica "edit nickname",apoi scrieti text,puteti sa trimiteti si mesaje. Succes !.

Watch videos at Vodpod and other videos from this collection.

Calendar

februarie 2010
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Ian    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728

Vizitatorii Clubului Prietenilor Adevarati

  • 5,604